Perioada sarbatorilor de iarna e preferata mea! imi place datorita energiei pozitive, a luminitelor, a magiei inexplicabile, a dorintei de a fi mai bun, de a darui mai mult, pentru mirosul de brad, de portocale, cantecele inconfundabile, ciocolata fierbinte la gura sobei, ciorapi pufosi, goana dupa cadourile perfecte si chiar ambuteiajele fac parte din acest tablou!

In ultimii ani, Craciunul a fost un bun prilej de a petrece nebuneste pana tarziu, dar pentru ca prioritatile se schimba in timp, anul asta am ales sa-l sarbatorim in patru! Si cred ca a fost cel mai frumos si vesel (altfel de “vesel”) de pana acum!

De dimineata, eu si Crina am copt primii biscuiti din vietile noastre 🙂 M-am gandit ca poate  fac din asta o traditie. Plus ca e si foarte interesant si placut pentru copii sa ajute, sa se simta utili sa faca “treburi de oameni mari”  cu manutele lor.

Reteta biscuitilor cu ghimbir si scortisoara am luat-o de aici si mi-as dori sa pot spune ca mi-au iesit la fel de deliciosi cum suna denumirea, dar cred ca am in casa o lingurita mai mare decat cea mentionata in reteta si am pus cam multe condimente si bicarbonat de sodiu ceea ce i-a facut sa creasca tare mult si sa fie un pic prea aromati … dar pana la anul avem timp suficient sa mai incercam si sa invatam 😀

Pentru ca trebuiau sa se raceasca inainte ca sa fie decorati, iar intre timp se facuse ora de somn a Crinei, i-am lasat pentru dupa-amiaza, iar copilul s-a trezit nerabdator si cu cuvintele “mami, acum putem sa decoram? cand mergem sa decoram?”

Am cumparat creioane cu glazura de zahar special pentru gospodinele “nu prea gospodine” sau pentru cele in lipsa de timp si am inceput sa cream cu maxima concentrare (se vede si pe fata Crinei) 😀

…dar nu fara a gusta elementele de decor mai intai:

Nu a iesit ceea ce am planuit si ceea ce am tot vazut in poze pe internet, dar a fost vesel, copilul s-a distrat si era tare mandra de ce a facut!

Si cina a fost speciala anul asta, pentru ca a fost pregatita de Mihai si lui chiar i-a iesit delicios totul (ca de obicei, de fapt)!

Momentul culminant al serii a fost desigur vizita lui Mos Craciun, adica Mihai deghizat. La un moment dat am crezut ca l-a recunoscut pentru ca mi-a zis “da Mos Craciunul asta nu e tati al meu, ca tati al meu e la lucru”, dar dupa cum au decurs lucrurile ulterior, mi-am dat seama ca a fost o alarma falsa 🙂

Crina i-a cantat, i-a dansat, i-a spus poezii, l-a servit cu biscuiti, i-a citit scrisoarea pe care i-a scris-o cu bunica intr-un carnetel, dar pe care “tati a uitat sa o trimita” si nu-l mai lasa sa plece. Ii tot povestea de una, de alta, ii dadea intrebari si vroia sa iasa cu el afara sa vada renii zburatori 😀 Si deoarece Mosul abia aflase ce isi doreste ea de Craciun, urma sa-i aduca la noapte. Am ras si ne-am amuzat mult, am facut poze si filmulete care  sigur vor fi amintiri de mare pret pentru familia noastra.

Dimineata am gasit cadourile dorite sub brad, pentru ca Mos Craciun exista!

Iar mie Mosul mi-a dat cel mai de pret cadou! ceea ce intotdeauna mi-am dorit, ceea ce ma face fericita si implinita, o adevarata avere : copiii mei, familia mea! si pentru asta Ii multumesc lui Dumnezeu in fiecare seara

Sarbatori fericite, dragi prieteni si sa va aiba Domnul in paza!

Comments

comments