“Nici timpul, nici distanta nu pot desparti doua suflete pereche” aceste cuvinte imi vin in minte de fiecare data cind ma gindesc la prietena mea din copilarie- Marina! A pecat din tara de multi ani, timp in care am crescut si ne-am dezvolatat in lumi diferite. Nu vorbim zinlic, nu ne scriem decit de sarbatori sau de citeva ori pe luna cind ne prindem online (noroc de retelele de socializare!), ea vine acasa doar o data pe an, dar de fiecare data e ca si cum nu ne-am fi despartit mai mult de o zi, de parca nu ne-am fi schimbat deloc! A ramas aceeasi incredere, sinceritate, vorbim cu usurinta despre orice, iar temele de discutie nu se mai termina (de-ar fi la fel si cu timpul care zboara fara mila).
Sunt fericita ca viata mi-a oferit prieteni de suflet si cind eram mica, si atunci cind am mai crescut si nu incetez sa ma bucur de prieteniile noi, dar nu o sa le uit niciodata pe cele vechi!
Crinei nu-i place deloc sa stea la soare!
