Imbinind placutul si utilul

col1

In una din postarile anterioare va povesteam ca ma simteam incatusata, ca eram aproape legata de Crina care ma apuca de mina de dimineata, ma plimba toata ziua incotro dorea ea si nu ma lasa nici un minut, decit dupa ce adormea, iar citeodata nici atunci… Ei bine am o veste buna pentru…mine: am trecut acea etapa care a fost cea mai grea de pina acum! Crina a inceput sa mearga, de fapt sa alerge si zburda singurica prin casa ca un iedut.

In sfirsit am miinile si picioarele libere, iar spatele mi-a “reinviat” si pot sa fac mai multe lucruri prin casa in timpul zilei. Bineinteles toate transformate in jocuri.

Daca pina nu demult puteau sa treaca zile fara ca macar sa aranjam patul pentru ca titirezul meu ma apuca de deget imediat cum deschidea ochii si ma tragea in camera cu jucariile ei fara sa mai astepte sa ma trezesc si eu. Si da, am incercat sa-i refuz, sa-i explic, sa ma fac ca dorm, sa-mi ascund miinile sub plapuma, sa spun ca nu pot sa deschid usa si cite mai de cite, dar nimic nu a functionat. Tipa, batea din picioare, iar lacrimile ii curgeau siroaie intr-o secunda asa ca faceam ce “ordona Maria Sa”. Nervii copilului meu si confortul lui psihologic sunt mult mai importante decit patul nefacut sau nevoia mea de a ma intinde si a-mi dezmorti spatele intepenit. Si nu va fie frica, dragi parinti, ca daca cedati o sa aveti un copil rasfatat si capricios. Acestea sunt doar perioade din procesul de dezvoltare al copilului si trebuie sa avem rabdare, sa incercam sa facem diferenta intre un moft si un lucru care il afecteaza cu adevarat. Crina pur si simplu nu intelegea de ce nu are voie sa mearga dupa jucariile sale.

Acum diminetile sunt chiar relaxante. Crina se trezeste, ne zimbeste ca la Hollywood si porneste in cautarea prietenilor  “Au-Au”, “Buh”, “Ushiu”, “Ata” sau “Tata” (ca el inca doarme cu spatele la noi, se face ca nu o aude 🙂 ). Eu o urmaresc printre genele inca lipite de somn si sper ca o sa dureze macar vreo 10 min, dar nu! Dupa ce se convinge ca nimeni nu i-a furat jucariile in timp ce dormea, sare in patul nostru, il gidila si il trage de  tricou pe tati pina il trezeste, ne pupa, ne mingiie, ne ia in brate si ne face sa ne simtim cei mai fericiti din lume!

1239860_427701214005763_23798619_nZilele astea am facut impreuna cu Crina un lucru in premiera: curatenie de toamna (si chiar de iarna). Mi-a luat mai mult timp decit in alti ani pentru ca eu aranjam- Crina scotea, eu le puneam intr-un loc- Crina nu era de acord si le muta, dar am facut-o pina la urma si chiar ne-am distrat! Important este sa o facem in ritm de joaca, implicindu-l si pe bebe in proces. Uite citeva idei:

  • pune muzica si danseaza cu copilul tau in timp ce aranjezi o hainuta pe raft sau iti faci ordine in sertarul cu cosmetice.
  • roaga-l sa-ti aduca el incaltamintea pe care vrei s-o pui in cutii. Nu o sa-ti aduca perechea si poate nu o sa-ti aduca ceea ce trebuie, dar o sa fie incintat daca o sa-i zimbesti si o sa-i zici ca e bravo si ca te ajuta mult!
  • da-i voie sa duca hainele murdare la cos sau da-i citeva hirtiute sa le duca la gunoi. Pina face drumul incolo si inapoi tu reusesti sa faci o gramada de lucruri.
  • lasa-l sa cortobaie intr-un sertar cu maruntisuri. In general e bine sa ai un astfel de sertar in casa care sa-ti mai dea citeva minute de respiro. Poti sa pui acolo tot felul de lucruri pe care bebe sa le examineze si sa le schimbi periodic daca se plictiseste. Noi avem unul cu invitatii la diferite petreceri, cutiute si alte lucruri nepericuloase, dar Crinei oricum ii plac mai mult cele cu hainitele ei si cu pastile (luptam).
  • habar nu aveam ce minuni poate face o cratita cu fasole, mazare sau porumb (uscat), o lingura si o canuta din plastic. Dar asta functioneaza doar daca bebe nu are tendinta de a le baga in gura sau in nas… asa ca fiti vigilenti! Si chiar daca nu pare, se stringe in max 5 min.
  • Crinei ii plac cutiutele cu capac. Asa ca dupa ce se plictiseste de toate jucariile, scot asul din mineca: o cutie de la ceai (Hipp) in care pun vreo 2 nuci sau alt maruntis; cutia mea cu oje sau mai nou, una cu petale artificiale. Si le scoate, le arunca, apoi le aranjeaza la loc, ii pune capacul, il scoate si o ia de la inceput!

Si chiar daca incercam sa fiu cit mai operativa, evident ca nu o scapam pe Crina  din ochi si i-am facut citea poze, sa vada si ea ce gospodina era de mica 🙂

1391847_10151707214541325_1988022446_nMami, imi imprumuti rochia asta?”

1377215_10151707215796325_734420822_nCred ca bebe are deja mai multe scurte decit mami… Bunicile au grija sa nu le inghete floarea  la iarna 🙂

1378486_10151707228876325_1792587707_nuhh… privirea asta de smecheroaica

1234373_10151707229041325_668065210_ncred ca am aranjat de vreo 4 ori acele sandale, Crina le tot scotea si mi le aducea s-o incalt 😀

col2focus-pocus! micul magician scoate iepuri din cizma!

1382790_10151707215671325_580404596_n (1)hainele Crinei (ce a mai ramas dupa ce le-am donat) aranjate pe virste. Inca nu am hotarit daca le stochez in cutii sau in pungi vacuum… voi ce ma sfatuiti?

946008_10151707213901325_53439512_n

 


Comments

comments


22 thoughts on “Imbinind placutul si utilul

  1. Cristina

    ”Tipa, batea din picioare, iar lacrimile ii curgeau siroaie intr-o secunda asa ca faceam ce “ordona Maria Sa”. Nervii copilului meu si confortul lui psihologic sunt mult mai importante decit patul nefacut sau nevoia mea de a ma intinde si a-mi dezmorti spatele intepenit. Si nu va fie frica, dragi parinti, ca daca cedati o sa aveti un copil rasfatat si capricios. Acestea sunt doar perioade din procesul de dezvoltare al copilului si trebuie sa avem rabdare, sa incercam sa facem diferenta intre un moft si un lucru care il afecteaza cu adevarat.”

    You are so contradicting yourself. Tipind si batind din picioare sunt mofturi si fara boundaries and limitations in aceasta ”perioada de dezvoltare” in care se pun bazele educatiei si dezvoltarea personalitatii. Asa ca daca la virsta frageda nu inveti copilul sa inteleaga din cuvint, si el incepe a face teatru, asteapta-te sa ai un copil rasfatat…si deja se vede cit e de alintata fata asta a ta.

    2) Ziceai intr-un articol ca ” daca se depune munca si perseverenta, toate se pot realiza si acasa” – ori de cite ori iti citesc articolele spui cit te mult te consuma copilul si ca petreci toata ziua non stop cu ea (cu rare exceptii cind iesi undeva in oras), ma gindesc ce ai obtinut tu ”acasa” stind si cu studii neterminate?

    1. Ana Irina

      1. tu ai copii?? are doar un an si nu are cum sa intseleaga din cuvint, mai ales ca nu facea nimic rau. ea chiar era stresata de un lucru pe care nu il intelegea, nu era un moft. uite ca a trecut de acea etapa cu brio si acum e totul ok. da iti doresc tie sa poti sta toata ziua in pat sa lenevesti si sa le explici copiilor ca tre sa stea cuminti linga tine, sa te inteleaga din cuvint! :)))
      2. si unde ai vazut tu cit de rasfatata e “fata asta a mea”??
      3 cind am zis “acasa” ma refeream la Rep. Moldova 🙂
      4 copilul meu nu a fost planificat si am fost nevoita sa-mi intrerup studiile, dar scoala nu fuge nicaieri, e acolo pentru cei ce au nevoie de ea la orice virsta.
      5 faptul ca povestesc ce si cum fac, cum ma descurc e pentru ca cititorii sa inteleaga ca si eu trec prin aceleasi momente mai dificile ca si ei si ca nu e intotdeauna doar roz si perfectiune. un copil te consuma, dar asta nu inseamna ca nu poti munci si nu te poti realiza, ca tre sa-ti pui shortul in briu si sa mori cu cratita in mina!
      6 am doar 24 de ani 🙂 am o viata intreaga inainte ca sa-mi realizez orice vis. si daca tot nu o sa ai liniste, intreaba-ma asta inca o data peste vreo 5-10 ani 😉

    2. Irina

      Nu stiu care e statutul tau familial si in cariera , dar sa stii ca e foarte lipsit de respect ceea ce ai scris . Mie nu-mi ramine decit sa-mi fie mila de tine pt ca nu stii ce e fericirea adevarata , daca ajungi sa compari un copil cu o cariera sau studii . Cariera si studiile pot astepta, un copil insa poate fi déjà imposibil de nascut daca te trezesti dupa 35 Cind déjà esti si cu studii si cariera . Si piña la urma fiecare are valori diferite in viata si nu e cazul sa le critici .

  2. Diana

    Vai, ce oameni invidioși.
    Ai o fetiță minunată, și sper să nu te afecteze așa comentarii răutăcioase.
    Multa baftă în continuare!

    1. Ana Irina

      merci, Diana, dar nu cred ca e vorba de invidie poate mai mult e ignoranta si rautate 🙂 copiii se cresc cu iubire si rabdare, nu sunt catelusi cu care nu te duci la plimbare pentru ca tsi-e lene 🙂

      1. Diana

        Da, ai dreptate. Copii au nevoie de dragoste și răbdare, și se vede ca asta faci. Bravo!

  3. Irina

    P.S. Si inca ceva draga , Cristina – Esti o dobitoaca 🙂

  4. olesya

    Ana, eu cred k ai o fetita minunata si tu esti o mama de nota 10.
    Corect, cel mai dificil lucru dintotdeauna a fost “mama”, dar e si cel mai frumos piña la urma. Nu prea cred k Cristina are copii, da daka ii si are n-o sa fie niciodata cea mai buna prietena a copilului sau.. prea severa si rautacioasa “fata asta a ta”.. Si pe deasupra cred k e invidioasa (nu orice mama are rabdare si dorinta, putere sa acorde odorului sau atyta timp
    si daruire de sine cum o faci tu) . Whatever, fiecare cu “oala” sa.
    Voi cresteti mari, sanatosi si intotdeauna cu zimbetul pina la ureki :))

    1. Ana Irina

      Olesika, multumesc pt cuvintele frumoase, esti o scumpa! :*

      1. Cristina

        eu sunt invidioasa ahahahaha :))) ce sa invidiez? o toanta careia parintii i-au platit nunta la 22 de ani? faptul ca zalitela? ca sta cu sotul la parinti? ca nu lucreaza si sta acasa si spala ciorapei? o da… eu tare te invidiez 😀

        1. Ana Irina

          :)))))) mai bine taci, sincer. nu mai striga in gura mare cit de limitata esti… asta ca sa nu zic alt cuvint mai caracteristic…..

        2. Cristina G.

          Cristina, tu ai o alta viata? Poti sa mi-o descrii, daca nu e o problema? Totul vine in comparatie, si chiar as vrea sa vad tu cu ce te lauzi la etapa asta in viata ta.

  5. svetlana

    Oameni invidiosi!!!!
    Ana,ai o familie superba, dar de fetita nici numai spun nimic, ma topesc cind o vad in poze!!!Si cit de mult nu ne-am stradui sa evitam acest lucru, oricum copiii nostri cresc rasfatati, pentru ca nu ai cum sa eviti asta (nu ai cum sa nu-ti rasfeti propiul copil si mai ales daca ii primul, clar cu limita. Daca ne straduim sa nu o facem noi ca parinti, au grija sa o faca buneii. :))

  6. Kristina

    WTF???, (sorry pu asa cuvinte) da chiar nu inteleg cretinismul unor oameni, nu-ti place, nu citi, care e rostu sa urmaresti pe cineva care nu te intereseaza??? Copiii sint pina la urma bucuria cea mai mare a fiecarui parinte si e alegerea fiecarui cum sa-si educe puiul, cineva are curaj, nu se teme sa fie “judecat” pentru deciziile pe care le ia, iar altii stau ca sobolanii in anonimat si arunca venin. Parerea mea e ca tre sa nu fii intreg la cap ca sa nu-ti placa asa un spiridus dulce si frumos. Sa cresti mare si sanatoasa Crinuta si sper ca setea asta a ta nebuna de viata sa-i molipseasca si pe pisalogi :*

  7. Diana

    Fuuu, cita rautate…am si eu copii si stiu cita energie si timp iti consuma…eu fac la fel ca si tine Ana, adica imi las patul nearanjat si alte chestii nefacute, dar in schimb caut ca si copiii mei sa nu se plictiseasca niciodata si de fiecare data ma stradui sa le inventezi activitati, jocuri noi si umblu toata ziua cu ei prin casa sau afara….la inceput baietelul meu mai mare era foarte ,,rasfatat”, dar cu cit creste si intelge mai bine lucrurile, ma rasplateste cu foarte multa dragoste si respect si imi dau seama ca efortul meu nu a fost in zadar…asa ca iti zic succes si creste-ti copilul cum iti dicteaza inima si nu persoane din afara familiei..

    1. Ana Irina

      merci, Diana si sanatate copiilor!

  8. Ana

    Mereu am admirat mamicile tinere! Fetita e o bombonica. Bravo si Succese in continuare.

  9. Gabriella

    Irina esti o mamica extraordinara te apreciez si ca persoana si ca un exeplu bine de luat in vedere..Ai un ingeras dulce..Sa fie ea sanatoasa…si parintii alaturi de ea.

  10. victoria

    Imi place mult blogul tau,nu am comentat niciodata dar azi vazind comentariul acestei “individe” nu ma pot abtine,cum sa vb asa despre un bebelus?!cine daca nu noi,parintii ii vom iubi si rasfata?ei doar cresc atit de repede,si lumea de afara e ft rea citeodata.

  11. Lilia

    Fii binecuvintata tu si familia ta, restul sa nu te intereseze.

  12. Lilia

    Replici sint o mie si una si bune si rele. Iar voi luati tot ce este pozitiv. Binecuvintari.

  13. Adela

    nu cred ca trebuie sa ai studii superioare ca sa stii cum sa fii o mama buna si un exemplu demn de urmat…

Leave a Reply